Pârjoale vegane
Dacă tot suntem în postul mare, dar și pentru a diversifica un pic meniul zilnic, vin cu o rețetă inspirată de la mama mea (mama mea e genială, v-am mai zis-o, nu?) Eu doar am veni cu mici adăugiri.
Pentru aceste fascinante pârjoale avem nevoie de
- hrișcă (1 pahar)
- semințe de in (o juma de pahar )
- o mână bună de leurdă
- roșii (eu am luat roșii în sucul lor, tot de la mama)
- 1 lingură de făină integrală
- 1 lingură de tărâțe (din astea foooarte mărunte, ca făina)
- ciuperci, eu am luat pleurotus și au fost cam cât două mâini
- sare și piper
Primul lucru de care ne vom ocupa vor fi semințele de in. Le vom fierbe cu 2 păhare de apă, până ajung la o consistență vâscoasă, apoi le lăsăm încă 20 de minute la foc mic. Aceste semințe, dar și substanța vâscoasă ne va servi drept ou și va lega ft bine compoziția.
În același timp pregătim hrișca. Nu știu cum o faceți voi, eu o usuc un pic întâi, iar apoi adaug apă și o fierb. Cât stau toate astea pe plită avem timp berechet pentru a toca ciupercile, leurda și roșiile. Apoi toate astea, pe rând (ciupercile merg primele, apoi roșiile ) la tigaie. Tot aici adaug sarea și piperul. Când le avem pe toate, le amestecăm , adăugăm tărâțele, leurda tocată și lingura de făină și amestecăm amestecă, ca avem o compoziție bine închegată.
Si vă arăt ce se mai poate face din combinația asta (ca am făcut 2 feluri). Pentru acest fel, am scurt o parte din hrișcă de substanța aia vâscoasă (într-un post viitor și dulce vin cu rețeta la ce am făcut din ea). Și amestecăm bine cu ciupercile, roșiile și leurda(obervați că e leurdă din plin). Iar la final am stropit cu puțin ulei de măsline de casă (pe care îl am de la Liretta, amica mea virtuală, deocamdată, din Italia, caremmm ce ulei bun are) și am decorat cu o olivă și o roșie de la mama. Observați câte persoane au participat la crearea astui meal?
Dar să revenim la pârjoale. Cand avem materia primă finală bine amestecată, începem să le sculptăm frumos și le dăm la tigaie, eu nu folosesc decât ft rar ulei, și nici nu vă recomand la prăjit.
Așa arată pârjoalele în final.
Pentru un meal complet am folosit puțină salată lolo rosso și rucolla, stropită cu ulei de măsline și oțet balsamic.
Am mai făcut și un sos uber delicios pentru aceste pârjoale.
Pentru sos avem nevoie de
- o juma de ceapă sau o ceapă mai mică
- 1 măr
- 3-4 roșii (ale mele au fost iarăși din conservele mamei)
- sare și piper și o țâră de zahăr de cocos
Ceapa se toacă mărunt, apoi se călește (eu am călit-o cu apă, nu ulei), se adaugă roșiile si merele tocate mărunt și ele. Sărăm, pipărăm li o indulcim cu o țâră de zahar de cocos :).
În final ne iese asa o minunăție, peste care am venit cu o ploaie de semințe de cânepă. Mmm, delicios!
Și pentru că azi e ziua internațională a sănătății, nu pot decât să vă urez {pofte sănătoase}!
Peşte cu vinaigrette de bazilic şi lămâie
Ceva mai devreme vă spuneam că am trecut la un mod de alimentare low-carb, de aceea reţetele din partea mea {renata} nu vor avea legătură cu postul, chiar dacă uneori se vor intersecta. Dacă interesează mai mult subiectul de low-carb în sine, eventual pot să scriu mai mult în articole separate, just let me know.
Am câteva cărţi minunate care îmi servesc drept inspiraţie (de fapt mă pot lăuda cu o bibliotecă bunicică şi diversă la capitolul bucătărie) şi acestea sunt:
The Low Carb Gourmet, Karen Barnaby
1001 Low-Carb Recipes, Dana Carpender
George Stellas Livin Low Carb, George Stella
Să continuăm cu peştişorul nostru))
Eu am luat un kingclip, e un pește dulce, fără oase și accesibil la preț…dar puteți folosi și alte fileuri de pește, dar alb.
Peștele
- kingclip
- sare și piper
Vinaigrette
- 1 linguriță coajă de lâmăie rasă (aveți grijă să nu radeți partea albă, că e amară)
- 2 linguri suc lâmâie (din cea rasă)
- 1/4 linguriță sare
- piper proaspăt măcinat
- 1 cățel de usturoi
- 2 linguri ulei măsline
- 3 linguri frunze feliate subțire de bazilic proaspăt sau 1 linguriță de busuioc uscat
- 1 lingură caperși
- 2 roșii
Pentru a prepara peștele:
încălzim rola până la 180C. stropim cu pic de ulei vasul de copt în care urmează să aranjăm peștele. Pe acesta din urmă îl clătim, uscăm cu un prosop/șervețele bucătărie, netezim cu sare și piper. Băgăm la cuptorul bine încins pe 15-20 min.
Pentru vinaigrette:
între timp ce se coace peștiuca, amestecăm coaja de lămâie, sucul de lămâie, sarea și piperul într-un bolișor micuț. dacă vă place mai usturoiat tocați usturoiul mărunt și adăugați la zeama lămâioasă. Dacă vă place usturoiul să fie prezent mai fin, tăiați în două cățelul de usturoi și străpungeți-l pe furculiță, cu care bateți bine amestecul de lămâie. Mai turnați uleiul, după el busuiocul, caperșii și roșiile tocate mai mărunt. Mai amestecați un picuț și e gata de servit!
Sursa zice că avem cam 4 porții în total, și per porție: glucide 2,1gr, proteină 35,7 gr, grăsime 10,7 gr, calorii 256
Poftă mare!
{Cușcuș} cu legume
Banal dar gustos. Nu știu ce se face la garnitură mai repede decăt paste sau cușcuș…
Pentru că e post, m-am găndit că o să vă servească drept o idee de diversificare al meniului.
Cușcușul se pregătește după instrucțiunile de pe cutie, în loc de untișor puteți folosi ulei, sau unt de cocos, de ce nu?
Pentru amestecul de legume am folosit așa:
- praz
- ciuperci
- ardei roșu
- stafide
Prazul se călește în untișor/ulei, aruncăm ciupercuțe, apoi ardeiul și stafidele. Tăiate în dimensiunea pe care o doriți…eu tai după dispoziție, uneori mai mari alteori mărunt)) gustul e diferit în ambele cazuri!
Putem drege cu niște sos de soia sau putem să mai dăm aromă cu niște buruienuțe uscate…
Amestecul ăsta de legume stă vreo 15 minute per total la foc, amestecând din când în când. După ce vi se pare potrivit de gata se dă peste cușcuș. Amestecăm tandru și suntem gata de servit))
Ne va lua cca 20 minute per total să servim așa o mâncărică călduță.
Poftă mare!
Cremă spumoasă și {La mulți ani}!
Se pare că am făcut un an de Gourmand{eye}, dar în vâltoarea vieții cotidiene am cam uitat să sărbătorim aceste eveniment.
La mulți ani Gourmand{eye}, știu cu siguranță că aparația ta mi-a schimbat viața și continuă să o facă, lucru pentru care îți mulțumesc.
Încerc, și promit solem și public, să am grijă de tine, să te drăgănesc cu postări duioase și pipărate (poate mai puțin sărate, că încerc să cam renunț la sare) și cel mai mult, dragă Gurmăndel, sper să pot să o fac cu regularitate, pentru că-mi ești drag.
La mulți ani, Gurmădel!
Dacă noi am uitat, păi ceasul ălă biologic nu doarme, probabil tocmai prin asta se explică inspirația pe care am avut-o în weekendul abia trecut și care se v-a materializa în 3 postări pe blog, cât de curând.
Astăzi, să fie prima din această serie aniversară.
Fiind o mare iubitoare (poate prea mare) de năut, am hotarat să fac o cremă de năut (aproape hummus), cred că s-a și văzut acest lucru în postările mele.
Pentru compoziția ce urmează avem nevoie de
- năut (să fie v-o 200 gr)
- o legăturică de spanac
- o mână de fasole mungo
- 1 morcov
- o altă mână de susan
- 1 linguriță ulei de măsline (eu aveam un ulei de masline de casă aromat, de mai tot dragul)
- o altă linguriță ulei de susan (presat la rece, știți regula, probabil)
- semințe de bostan
- sare (de data aceasta de mare)
- piper cayenne
- zeama de la o juma de lămâie
Năutul, ca și fasolea mungo se lasă la hidratat peste noapte (cantitatea de apa ar trebui sa fie dubla cat cantitatea de produs ).
A doua zi, fiebem năutul (unii fac hummusul din năut crud, eu totuși îl prefer fiert). Sa tot fiarba la foc încet, cam o ora, cred, vedeți și voi. Mungo – o lăsați înca în apă.
Avand nautul fiert, gata, numa bun de înfluecat, lăsăm zeama în care a fiert, luăm blenderul si vrum vrum vrum. Între timp am curățat morcovul si tăiat morcovul, spălat și uscat spanacul și le-am aruncat in simfonia zgomotoasa a blenderului. Tot în această compoziție am adăugat susanul și uleiul de susan, si o bună parte din fasolea mungo hidratata. Condimentam cu un strop de sare și 2-3 stropi de piper și zeama de lămâie.
(Imi cer scuze de cantitățile aproximative, de cele mai multe ori experimentez și fac totul după gust)
Am tot folosit blenderul până am omogenizat bine de tot compoziția, după mine a ieșit o bunătate de cremă spumoasă din năut, pe care v-o și recomand.
Pentru o prezentare mai interesantă am folosit acea forma despre care va vorbea Renata in acest post, doar ca eu am niște forme de la Ikea de acest tip, care imi par extrem de versatile (le pot folosi la biscuiți, la torturi, la painici, etc). Am decorat cu mungo, semințe de bostan, semințe de susan și un strop de piper cayenne, iar alături am atanjat ghiduș o frunză de salată imperecheată cu una de spanac. Si uite așa m-am jucat cu culorile, plasând deasupra și o linguriță de hummus.
În același timp am pregătit și mini salata din morcovel (ras printr-un inel :) ), mungo, ulei de masline și semințe de bostan, pe care am asezat-o neaoș alaturi de crema de năut, dar care a mers perfect în combinație.
Cam asta ar fi…
O seara cat mai plăcută să aveţi!
{Paste} fără paste
Vă propun astăzi o rețetă mai deosebită, cel puțin la mine în familie a fost păpată cu succes.
Este o mâncărică de legume pe care o puteți servi rece sau caldă…evntual mai puteți servi și niște peștișor sau cărniță albă la ea.
Avem nevoie de:
2 zucchini
2 roșii mici
roșii uscate din borcan în ulei
1 cățel usturoi
1 ligură caperși
1 lingură de ulei din borcanul cu roșii
olive cu umplutură
busuioc
Nu trebuie să povestesc că spălăm bine legumele înainte de utilizare. Am folosit pentru a face pasta din zucchini chestia aia de feliat legumele (morcovul, sfecla etc) dar idee nu am cum se numește, anyone help! în engleză am găsit termenul de spiral slicer, ceea ce e un pic altceva, dar oricum cred că înțelegeți despre ce e vorba)))
Deci, am tras zucchineii prin răzătoarea de firicele, am presurat un pic de sare și i-am lăsat pe vreo 30 de minute. Să lase apă…
În acest timp, pregătim {sosul}. Am feliat cubulețe roșiile decojite (cu siguranță cele din vară sunt muuult mai aromate), și în acel moment mi-a venit ideea să bag și niște roșii uscate, pe care le aveam în borcănel cu ulei, luate de la metro, ele au un gust aparte care mi-i tare drag. așa deci, luăm roșii din borcan și feliem, cam câte vrem, dar mai bine să fie o proporție de 1 la 2-3 cu roșia proaspătă…am mai ciopârțit niște olive, un cățel de usturoi tocat mărunt, o lingură de caperși (se poate și fără) și busuioc. Dacă îl aveți proaspăt e perfect, dacă nu, uscat se potrivește foarte bine, doar că îl dozați mai moderat.
Frumusețea asta de sos se amestecă binișor, se sărează moderat (știți că nu-s amator de sare) și dacă mai e nevoie adăugați pic de ulei. Eu pentru experiment am adăugat de cel din borcan))) economie frate! de altfel poate fi folosit și unul de olive cu succes.
Scurgeți bine pasta de zucchini de zeama și amestecați cu o jumătate din sos, finuț așa…ca să nu distrugem bunătatea de paste))) Cu cealaltă parte a sosului ornați deasupra la fiecare porție în parte.
{Secretul formei} Vă dau un mic secret, pentru cei de nu cunosc….există forme speciale pentru aranjare, eu am din astea de la Tescoma, dar puteți aranja la fel de bine cu farfurii adânci, căni, sau alte forme din bucătărie care sunt la îndemână:) Să știți că mâncarea e mult mai gustoasă dacă e aranjată frumos…eu sunt fascinată de food styling!
La această aranjare puteți presura și niște parmezan, o frunză de busuioc, niște cremă balzamică….important să o faceți cu multă plăcere.
Vă doresc inspirație și poftă mare!
Ardeii jucăuși
Pentru că tot aveam ardei grași congelați și trebuia să fac ceva din ei, am zis sa-i umplu ce ce-o fi.
Am încercat doua feluri de umpluturi, oarecum asemănătoare, cous-cous cu legume și orez integral cu legume.
Rețeta, precum vă dați bine seama, este mai mult decât simplă.
Umplutura din legume constă din:
- mazăre
- porumb
- păstăi de fasole
- ciuperci
- morcov ras
- suc de roșii (pentru orez)
- leurdă
- ceapă
La cous cous am folosit si ciupercile, la orez nu le-am mai folosit.
Toate legumele se sotează, intre timp se gătește orezul(în el am adăugat curry), iar mai târziu cous cousul (el se prepară mult mai rapid), se amestecă cu legumele. Apoi rând pe rând se umplu ardeii, la sfârșit le-am pus și capacul )))
Și pentru că îmi mai rămăsese orez, el a devenit prânzul meu de a doua zi la servici.
Pofta mare și un weekend pe cinste!
ps: Încă mai stați în casă? Hai afară!
Negru și Portocaliu
Să ne audă Stendhal, of, săracul, nu cred că i-o fi plăcând… La câte remakeuri de titluri s-o fi perindat…ehee..
Dar să revenil la culinaria noastra fermecată.
În weekenduri, mama obișnuiește să vină la noi, cum fac o buuună parte din mămicile drăgăstoase. Deoarece mama încă nu gustase din minunatul aliment negru, zic, hai să încerc ceva. Zis și făcut.
O rețetă mai neordinară, dar mi-a părut gustoasă, cel puțin mie, mamei i-a părut ciudat orezul :)).
Orezul negru, despre care v-am vorbit ceva vreme în urma (aici) se fierbe conform instrucțiilor de pe ambalaj.
Creveții se fierb și ei, foarte foarte rapid. Iar intre timp se prepară sosul :) Cireașa de pe tort, în cazul dat.
Sosul conține
- zestul de la 2 portocale (bine bine spălate)
- o lingură de ulei de măsline
- sucul de la o portocală
- sucul de la o jumătate de lămâie
- susan
- o juma de linguriță de busuioc uscat
De aici încolo, totul este destul de simplu, se amestecă et voiala! Sosul este pregătit! Între timp s-au preparat și orezul(pentru orez vă rezervați cel puțin o jumătate de oră, chiar 40 de minute) și creveții. Puteți încerca să faceți ca mine, să aranjași cu grijă orezul într-o forma și de acolo împrejmuit de sos și creveți(există posibilitatea să se strice frumusețea de cilindru, cum mi s-a întâmplat și mie, recunosc, rușine mare), dar varianta haotică, mi-a părut de zeci de ori mai bună.
Urzicături gustoase
Îmi place {primăvara}…
ah, nu nuuu, iubesc, ador {primăvara}!
Pentru suflul de viață care reușeste să mi-l dea și să vi-l dea… E atât de observabilă schimbarea asta: fețe luminate și vii(iarna devenim mai suri, mai inchistați…și răi, nu știu de ce), haine colorate, flori, verdețuri..și daaaa! {Verdețuri}! Iubesc primăvara mai cu seamă de când am devenit oarecum obsedată de verdețuri (obsedată pentru unii, pentru mine e ceva obișnuit și normal, să mănânc cel puțin o dată pe zi măcar o salată care să conțină verdeață).
Mai dăunăzi, tot prin piață, hop și, nu-mi vine a crede ochilor… leurdă- semn că a venit cu adevărat primăvara, un fel de ghiocel alimentar! Mai un rând în vale, iaca na, urzici!
Ehei, numai bine.
- Urzici
- Ceapă
- 2-3 căţei de usturoi
- Smântână sau cremă de cocos (oriunde în orice combinație, puteți folosi cu același succes crema sau laptele vegetal)
Călim ceapa, adaugăm urzicile, condimentăm într-o vioiciune primăvăratică, mai cântăm pe ici pe colo, spre final adăugăm și crema de cocos/smântâna și cam atât. Destul de simplu, nu?
Le puteți servi alături de niște cartofi fierți.
Linte curry cu sos
Ceva mai demultișor am povestit despre linte cu codițe. Acum am și o rețetă pentru ele destul de deosebită…un indian style
Am luat așa:
- 3 pumni de linte încolțită
- 1 ceapă
- 3 căței de usturoi
- 1 linguriță praf curry
- 1/2 linguriță cuișoare
- 300-400 ml de apă
Ceapa tocată se călește vreo 3-4 minute, adăugăm usturoiul pisat, praful de curry și cuișoarele. amestecăm și peste un minut stingem cu apă. când e numai gata să fiarbă îi adăugăm și linte cu codițe. punem capacul, focul mic și rabdare 10-15 min.
Se servește neapărat cu sos, acesta face un contrast și o combinație superbă.
- un pumn de pătrunjel proaspăt
- ardei roșu
- 1 linguriță de ghimbir ras
- 3 căței de usturoi
- 1 lămâie stoarsă
- 3 linguri de ulei măsline
- sare
Se poate de dat totul la blender, se poate da o juma la blender și amestecat cu cealaltă juma, sau se poate de lăsat așa. În orice variantă gustul îi este fabulos!
{Cous-cous} o altă vedetă
Acum o săptămînă, Renata vă încanta cu reţeta ei de cous cous, tot pe atunci o pregătisem şi eu pe a mea (da, da, great minds think alike), am zis să mai aştept şi să o public şi eu pe a mea. E curios cum gandim aproape la fel sau folosim, oarecum, aceleaşi ingredinete, fră să fi vorbit despre asta înainte. E ciudat şi plăcut…
Aşa că iata-l şi cous cousul în interpretarea mea.
De obicei, gătesc cous-cousul în felul următor, fierb apa, după care, arunc cantitatea de cous cous de care am nevoie în apa fiarta şi scoasă de pe foc, o las pentru cîteva minute, cît să imbibe apa şi să devină numai bun, apoi adaug o linguriţă de unt de cocos. Si asta e…
În alt vas am pregătit legumele:
mazăre (congelată)
păstăi (congelate)
porumb (congelat)
spanac
pătrunjel
(legumele le-am congelat eu în sezon)
De aici, e simplu ca bună ziua. Se sotează legumele, se condimentează şi se servesc. De obicei le amestec cu cous-cousul, de data asta m-am jucat şi le-a aranjat precum se observă în fotografie.
Poftă maaaare, pîn la soare!
Joi si Peştele
E iarăşi joi…şi iarăşi este peşte…
De astă dată un macrou, la cuptor li multe multe legume.
Ingredientele pentru ăst minunat ospăţ sunt:
peşte macrou
ciuperci champignoane
cartofi
morocovi
varză de bruxelles
ceapa (pentrn efect vizual mai lăcut, am ales ceapa în miniatură)
sare şi piper
Cartofii şi morocvii se vor fierbe, apoi se vor felia. Se va pregati din timp tăviţa pentru cuptor, o ungem cu niţică ulei de măsline, aranjăm frumos peştele, pe care-l condimentăm, iar alături aranjăm toate legumele. Şi se dă la cuptor pentru aproximativ 30-45 de minute.
Destul de simplu şi săţios, dar şi gustos.
Poftă mare!
{Să mergem să prînzim!}
Salată cartofoasă
Chiar dacă nu e prea bine să folosim cartofii des în alimentație, oricum e unul accesibil și cu care ne-am obișnuit. De aceea, să fie consumat cât vreți numai străduiți-vă fără carne, da da…știu, pentru mine combinație pireu cartofi și pulpiță de pui e una clasică:) oricum…mai răruț și mai draguț.
Așadar, avem nevoie de:
- cartofi fierți
- ciuperci
- ardei roșu
- baby corn 1 borcănel
- praz
- busuioc
- semințe in
- ulei măsline
- oțet balsamico
Cartofii fierți, curățim și tăiem cubulețe, medii. Ciupercile le trecem pe la grătărel presurate cu sare, pălăriile și piciorușele aparte, neapărat sub capac ca să avem suc, și le turnăm peste cartofi cu tot cu sucul scurs, dacă sunt pălăriile mai mari le tăiați în 2-4. Ardeiul curățit se taie felii la dorință, mai mari, mai mici, mai subțiri, ar merge oricum. Baby corn-ul îl tăiam în două peste restul. Amestecăm ușor.
Am făcut un Vinaigrette și în el am adăugat praz tocat…mmm prazul ce bun e…Se toarnă dressingul peste salată și se presoară cu semințe de in.
Și gata, poftiți
{Orez negru} cu ciuperci
Orezul negru se pare că este un super aliment, pentru că este foarte bogat în antioxidanţi, nutrienti şi fibre şi este mult mai gustos decat celelalte tipuri de orez.
Dati şi voi un google despre orezul asta.
Se găseşte şi în Moldova, hurray!
- 100 gr de orez
- sos de soia
- ciuperci
- roşii în sucul lor
- ceapă
Sosul din ciuperci e foarte simplu.
Se sotează ceapa, roşiile şi ciupercile, se condimentează şi….gata :) Simple as that! Se poate servi ca sos (folosind blenderul) ori mai simplu, aşa cum au fost sotate (în fotografie am arătat ambele posibilităţi şi e foarte bun cu ambele, poate chiar mai bun asa, combinat)
Orezul, recomand să-l gătiţi după instrucţiunile de pe cutie.
Eu am lăsat orezul în apă pret de o jumătate de oră, după care l-am fiert in mod obişnuit. Şi l-am condimentat cu sos de soia şi piper. Spre sfarşit am presurat şi niste susan peste ciuperci.
Cam atît.
Experimente sănătoase!
No pasta {lasagna}
Uf, că tare-mi mai place lasagna. Într-o bună zi, citisem pe undeva că foile de paste din lasagna pot fi înlocuite cu fâșii de bostanei.
Citit și făcut!
- 3 bostanei mici, dați prin madolină sau cum am facut eu, tăiați cu un cuțit din ăla care curăță legumele.
- ciuperci
- roșii conservate în sucul lor (din comerț sau din cămara, cum am eu de la buna mea mamă)
- 2 cepe
- un morcovel
- vlăstari de fasole mungo (opțional, dar daca-i aveam, păcat sa nu-i folosesc)
- lapte de cocos
- opţional parmezan sau branză tofu, eu n-am folosit, da vedeți ce rumenă e? și buuuună!
După ce am curățit ciupercile și am tocat una dintre cepe, le-am sotat cu drag. (o treime din ciuperci să le dați deoparte)
Pregătim și ce-a de-a doua umplutură, sotăm ceapa nr. 2 si morcovii, adaugăm roșiile, sărăm, pipărăm, adăugăm și puțin busuioc și oregano. Apoi, din dorință, am pus în funcțiune blenderul, creând mai degraba un sos.
Trecem si la sosul alb. Laptele de cocos (al meu de data asta din comerț), l-am amestecat cu treimea de ciuperci dată la o parte, pipărat, sărat, blenduit și terminat. :)
Se unde forma cu nițică ulei de măsline, se pune primul strat de dovlecei. Apoi pe straturi, primul să fie ciupercile și stropite cu sosul alb. Apoi înca un rând de dovlecei, vlăstarii de fasole mungo și sosul de roșii. Repetăm de cate ori e nevoie și la cuptor cu lasagna noastra!
Eventual, cu 5 minute înainte o puteți presura cu cașcaval, fie vegetal tofu sau de care vă place. Eu am preferat fără și nu mi-a părut rău, pentru că e incredibil de gustos și fără cașcaval.
Pofta mare!
Năut
Dimineaţa vă vorbeam despre hummus, mmm… Bunătate!
Eu iubesc năutul, chiar dacă e o descoperire recentă. Tocmai din cauza aceasta astăzi este o zi dedicată năutului.
Pentru început repetăm procedura de baie pentru năut şi saună(fierbere), exact ca la hummus.
Mai adăugăm nişte ciuperci, ale mele erau nişte champignoane arătoase, un pic de usturoi , ceapă tocată mărunt şi la dorinţă nişte, foarte puţin şi abia la sfarşit, in farfurie, parmezan (eu nu am pus, că nu eram în ziua de lactate, dar cred că ar fi mers perfect).
Ceapa se căleşte în puţină apă (nu este nevoie de ulei şi când nu este nevoie, de ce să folosim grăsimi în plus?), se adaugă ciupercile tocate, mai tarziu niţel năutul fiert, usturoiul (muuuuult, ca tare mai este bun!), puţină sare şi piper (mega brand, da?). În doi timpi şi trei mişcări, prânzul sau cina este gata!
Simţiţi aroma?
Poftă mmmmm{maaare}!
PS: Iar ăsta este Kimi, ajutorul meu în bucătărie (mai ales la dat jos prosoape :) )
{Mărțișor} în sos de roșii
Ultima vreme e foarte multă simbolică {roșie}.
Roșul e un stimulent puternic, în sens de culoare, el e forță, putere, dragoste, pasiune, impuls și succes. El ne dă multă energie, ne stimulează, ne tonifică, chiar ne ajută să acționăm și să punem în mișcare ideile noastre.
Excesul are și el părțile proaste: agresivitate, tulburări emoționale și anxietate.
Aș vrea să avem fiecare o lună de Mărțișor cu multă forță, pasiune și dragoste, echilibrată de purul alb, astfel încât să nu avem excese. Numai plăceri și energie pozitivă!
Am decis să alint Mărțișorul meu (orez basmati fiert după instrucțiunile de pe ambalaj) cu un sos de tomate.
E o rețetă cu care ne putem face de cap fiecare dată diferit…și pe care o putem servi și la paste.
- roșii decojite (eu am luat la cutie vreo 400gr parcă, ca să aibă mai mult gust, culoare și să fie mai repede)
- juma de ceapă, tocată mărunt
- un morcovel, tocat și el mărunt
- o tulpină de mândră țelină, tocată și ea, tot cu frunze
- usturoi, un cățel tocat
- pătrunjel tocat, vreo 2 linguri sau 1 linguriță uscat
- busuioc tocat, vreo 2 linguri sau 1 linguriță uscat
- niște ulei de măsline
- sare și piper (super brand totuși)
Încingem uleiul, ceapa trece prima, apoi morcovelul, țelina și pătrunjelul. Am călit vreo 5 minute (vedeți la gust) la foc mediu spre mic, apoi fuguța usturoiul și dau focul mai mare vreo 30 secunde să se audă sfârâială și amestecăm într-o veselie:) La toate astea vin în sfârșit și roșiile, și busuiocul…scădem din foc, punem capacul și îi lăsăm să socializeze vreo 10-15 minute. Sare. Piper. Eu mai mult piper decât sare, ca de obicei.
Se servește cu orezul chitit (dacă nu ai forma specială, folosește cănuță, sau alte forme…experimentează!) și e tare mirositor a {primăvară}!
Peştele
Pentru că mâine e joi şi în mod normal e zi de peşte(pentru cei ce nu postesc), am zis să vin cu reţeta de săptămâna trecută şi a fost {delicioasă}!
Se ia una bucată peşte, crap, în cazul nostru.
Se toacă mai mulşi căţei de usturoi, se feliază juma bucată de lămâie, se mai ia si o bucată de ghimbir cam cât un deget. De aici începe magia, se presoară sare de mare, piper negru, puţin piper cayenne, se aranjează frumos câteva felii de lămâie în burticu’ peştelui, tot acolo şi câţiva căţei întregi de usturoi. Deasupra, cu mare atenţie şi dragoste, crestăm peştele. Acolo ascundem ceilalţi usturoieşi tăiaţi şi ghimbirul. Se stropeşte cu sucul de la cealaltă juma de lămâie şi se mai pun una doua felii de lămîie deasupra. Apo, stropim cu drag, din minunatul nostru spray, cu ulei de măsline şi la cuptor cu el, pentru cel mult 20 de minute! Atât!
Să prânzim în armonie!
Piept de pui {mediteranean}
Pentru că suntem în preajma postului cel mare, am să profit și povestesc despre o bunătate de piept de pui. Cu atât mai mult că, am promis să am grijă de carnivorii care urmăresc experiențele noastre culinare :)
Alors, adună pe masă următoarele:
- 2 bucăți piept de pui
- 1 ardei roșu
- 2 linguri caperși (le găsiți la noi în vânzare, dacă nu merg și măsline)
- rozmarin (eu am avut din asta fresh care l-am uscat)
- ulei măsline
- sare și piper, as usual
Ce facem mai departe….încălzim cuptorul la 200 grade, sau 180 cu ventilare. Cât se ridică temperatura în cuptor, ne apucăm de tocat ardeiul, spălat și curățit:), amestecăm cu caperșii, firișoarele de rozmarin (pe cât de mult vă place, eu am pus la ochi, dar mai bine mai puțin decât prea mult, căci are o aromă puternică), pic de ulei, sare, piper și suntem gata.
Am pus pieptul de pui într-un vas rezistent la cuptor și am așezat peste el amestecul….tare frumușel arată:)
Se bagă la cuptor pentru vreo 25-30 minute, într-un vas acoperit ca să poată fierbe bine în sucul său amestecat cu {amestecul aromat}.
Și hopa hopa, iată-l gata:
Îți propun să-l servești cu o garnitură mai puțin sofisticată, mai neutră, ca să răsfeți din plin papilele gustative. Poftă mare!
{Quesadillas} vegetariene
Mie imi plac plăcintele, doar că ele, din păcate, nu fac parte din modul sănătos de viaţă…aşa că le lăsăm pentru “mai răruţ, şi mai drăguţ”.
O alternativă a plăcintelor noastre, care sunt mult mai rapide la pregătire şi evident mucho mai sănătoase :) sunt Quesadillas.
Variaţii sunt mai multe, dacă vei avea interesul am să-ţi pregătesc şi arăt pe toate, dar pentru început una vegetariană
Pentru această minunată gustare avem nevoie de:
- foi de tortilla (se vând ambalate de import, sau am văzut de câteva ori nişte creaţii autohtone la secţia pâine)
- o cutie fasole albă
- porumb
- ardei roşu
- ceapă roşie
- sare, piper, cimbru, etc
Eu folosesc 2 tigăi în paralel, pe una încălzesc tortilla, pe alta pregătesc umplutura.
Tigaia pentru tortilla se pune la foc micuţ.
Tigaia pentru umplutură trece şi ea la foc, cu un pic de ulei, aruncăm la călit cepuşoara. Între timp, tocăm ardeiul şi îl aruncăm şi pe el la ceapă. Clătim bine fasolea din cutie şi o alăturăm şi pe ea în tigaie. Mestecăm frumuşel…Am presurat nişte cimbru uscat (îmi place aroma în amestec cu fasolea) şi un pic de sare. Eu am mai adăugat şi căteva linguri de porumb, şi acesta clătit cu apă. Se lasă la foc, mestecând, per total vreo 7-8 minute cred, adică până începe să se înmoaie fasolea, nu merită să fie lăsătă până se face pastă…Sting focul, pun capacul să se mai aburească acolo şi mă apuc de tortilla.
Fiecare foaie o pun în tigaie (fără ulei!!!) pe fiecare parte cam câteva zeci de secunde, vezi şi tu, cât se rumenşte un picuţ pe o parte şi pe alta. După ce o scot, îi aranjez umplutura pe juma de foaie, presor cu piper şi acoper cu a doua jumate. Se mai apasă uşor cu degetele, că să se aşeze niţel şi se mai dă câte un pic la tigaie. Aşa procedăm şi cu celelalte tortilla până terminăm umplutura:)
Le servim la gustare cu un ceai, sau la prânz cu o salată de verdeţuri. Neam neam!
Somonelu’
De nu ar fi aşa de scump…oricum din când în când ne ungem sufleţelul cu nişte felii rozovioare.
Am vrut de data aceasta să-l pregătesc mai deosebit, de obicei, îl pregătim rapid la grătărel. Am găsit pe undeva o reţetă de amestec cu care să-l dau la cuptor. Aşadar, am încins cuptorul la 220 grade. Am făcut un sosuleţ din:
- 2 linguri de suc de lămâie
- 2 linguri de oţet de struguri roşu
- 2 linguri de sos soia
- 2 linguriţe de coajă de lămâie rasă
- 1 linguriţă de busuioc uscat (dacă aveţi proaspăt e şi mai bine)
- 1 linguriţă de praf de usturoi
Am uns tava cu untişor, se poate şi cu ulei de măsline, am pus tava în cuptor ca să se infierbânte, astfel face o rumeneală mai frumoasă. Peste vreo două minuţele, am aşezat cu drag şi feliile de {somonel} și l-am uns cu sosulețul uniform. Nu mi-a ajuns atât și l-am dat și cu niște parmezan ras mărunt:) Băgat la cuptor, pus ceas 15 minute şi aşteptat cu nerăbdare….(în acest timp am pregătit salata). Şi, uite ce a ieşit…o bunătate de peşte aromat şi cu un gust deosebit. Poftiţi la cină!
{Curcubeu} la cină
În reţetele mele sănătoase mă conduc în mare parte de principiul disocierii produselor. Mai simplu spus, carnea cu legume, orezul şi pastele cu legume, şi evident nici un fel de pâine la cele menţionate mai sus:)
Recunosc că îmi este greu, însă regulile sunt reguli şi dovezi pentru a păpa anume aşa sunt mult mai multe, plus că dezordine în alimentaţie am avut suficientă până în prezent. Basta!
No, să revenim la cina noastră colorată. M-am străduit să aleg produsele cu diverse {culori} ca să bucure ochii familiei mele iubite. Letiția oricum este un mare amator de paste și eram sigură că această combinație îi va fi pe plac.
Gașca mea a fost adunată din următoarele:
- un zucchini (e perfect un dovlecel)
- un ardei roșu
- ceapă roșie (care a dat această {culoare} superbă de violet)
- o tulpină de ţelină
- mazăre verde din congelator
- morcovi bebei din congelator
- rice vermicelli (sau noodles) 200gr
- ulei măsline
- sos de soia
- oţet
După ce au trecut pe la spălat şi curăţit, legumiţele au trecut pe rând la tăiat fâşii. Am încins tigaia cu un pic ulei de măsline (dacă aveţi wok sunteţi norocoşi – e perfect pentru această reţetă) şi am aruncat legumele acolo, am adăugat şi o mână-două de mazăre, la fel şi bebeluşii de morcovi. Am mestecat mai mereu, vreo 5 minute cred.
Eu am ales să fie mai crocante, dar le puteţi mesteca până devin mai moi.
În timp ce mestecăm, punem paiele de orez într-un vas şi le acoperim cu apă fierbinte (eu am luat din ceainic). Stau aşa vreo 2 minuţele, cât se fac moi şi ele.
Când avem legumele gata, tavălim peste ele paiele de orez. Eu le-am tăiat în tigaie de vreo 4 ori, să-mi fie mai uşor să le amestec cu legumele. Se drege cu o lingură de oţet, cu vreo 2-3 linguri de sos de soia. Se amestecă binişor şi se serveşte repejor. Să serviți cu plăcere!
! De notat că la această cină {curcubeu} vă pot ajuta prichindeii: la înmuiat paiele, la tocat legumele, etc…
“Ciulama” pufoasa
Sau poate pudding de {ciuperci}?
E o reteta vegana, numai buna de linistit apetitul de bunatatile de alta data. Asa e cand treci de la un stil de viata la altul. Mai exact, cand tinzi sa devii vegan din ovo-lacto vegetarian…
Pentru pufoasa ciulama avem nevoie de:
-ciuperci proaspete(eu am avut pleurotus, sau mai popular, pastrav si de facto imi plac cel mai mult-ciupercile cu nume de peeeste), juma de kg
-juma din cutiuta cu lapte de cocos
-o ceapa, tocata marunt
-usturoi (mai multi catei)
-sare
-piper (eu am pus cayenne si am pus putin cam mult, dar mie-mi place piparat)
Calim ceapa (eu o fac fara ulei, stropesc doar cu putina apa, dintr-un spray), apoi adaugam ciupercile tocate si ele, pana ele se inmoaie si sunt aproape gata, le acoperim cu juma din laptele de cocos. :) Adaugam usturoiesul si condimentele. Mai lasam la foc nitel timp siii GATA :)
E foarte gustoasa si asa, dar eu miercuri am (oarecum) zi de lichide sau mancaruri procesate pana la stare de lichid sau crema, tocmai din cauza asta am luat marele blender si am vruuum -vruuuuuum (adaugand si niste apa, ca sa capete o consistenta si mai pufoasa). Pentru decoratiuni am luat o oliva saratica si gustosica umpluta cu o migdala si ceapa verde tocata.
{Ciupercuiti} cu placere !
